CLASA A X A
CUPRINS:
I. ȚESUTURI (vegetale și animale)
II.STRUCTURA ȘI FUNCȚIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR
II.1 FUNCȚII DE NUTRIȚIE
- NUTRIȚIA AUTOTROFĂ (fotosinteză), NUTRIȚIA HETEROTROFĂ - La fungi, la plante, NUTRIȚIA SIMBIOTROFĂ - licheni
- DIGESTIA
- RESPIRAȚIA
- CIRCULAȚIA
- EXCREȚIA
II.2 FUNCȚII DE RELAȚIE
- SENSIBILITATEA ( plante, animale - ORGANE DE SIMȚ, SISTEM NERVOS)
- LOCOMOȚIA LA ANIMALE
II.3 FUNCȚIA DE REPRODUCERE (plante și animale)
ȚESUTURI
Definiție: țesutul este o grupare de celule interdependente care au aceeași origine, formă, structură și îndeplinesc aceeași funcție
Clasificare: țesuturi vegetale și animale
ȚESUTURI VEGETALE
I. Țesuturi embrionare
II. Țesuturi definitive
I. Țesuturi embrionare (meristeme, țesuturi formatoare)- formate din celule care au capacitatea de a se divide intens
1. apicale- se află în vârful rădăcinii, tulpinii și ramificațiilor și determină creșterea în lungime
2. intercalare- se găsesc la internodurile tulpinilor articulate la plantele graminee (grâu, porumnb, orz etc) și determină creșterea în lungime
II. Țesuturi definitive- au celule specializate care nu se mai divid
1. apărare - au rol de apărare ( ex: epiderma)
2. fundamentale (parenchimuri) - au rol de a produce sau depozita diferite substanțe
a) p. asimilator- are cloroplaste cu clorofilă, se găsește în frunze și are rol în fotosinteză
b) p. de depozitare- are rol în depozitarea unor substanțe nutritive (în bulbi, tuberculi, rizomi) și în depozitarea apei (p. acvifer) la plantele din deșert și la plante de pe soluri sărăturate
c) p. aerifer- depozitează aer la plantele acvatice (ex: nufăr)
3. conducătoare
a) lemnos - conduce seva brută (apă + săruri minerale) de la rădăcină în toată planta prin vase conducătoare lemnoase (trahee și traheide)
b) liberian - conduce seva elaborată (apă + substanțe organice) de la organele verzi în toată planta prin vase conducătoare liberiene (vase ciuruite sau tuburi ciuruite)
4. secretoare: formate din celule care au capacitatea de a produce și elimina diferite substanțe: nectar, latex, uleiuri volatile, rășini, arome, taninuri
ȚESUTURI ANIMALE
I. ȚESUTUL EPITELIAL
II. ȚESUTUL CONJUNCTIV
III. ȚESUTUL MUSCULAR
IV. ȚESUTUL NERVOS
I. ȚESUTUL EPITELIAL
CLASIFICARE - Epitelii:
A. DE ACOPERIRE
B. GLANDULARE
C. SENZORIALE
A. EPITELII DE ACOPERIRE
- se găsesc la suprafața corpului (epiderma) sau căptușeșc interiorul organelor cavitare formând mucoase
- au rol de protecție
Clasificare:
1. unistratificat - în vilozități intestinale
2. pluristratificat - cheratinizat (îngroșat) în epidermă și necheratinizat (neîngroșat) în mucoase
3. pseudostratificat - (un singur strat dar cu celule la diferite înălțimi) în trahee
B. EPITELII GLANDULARE
Tipuri de glande:
* exocrine - produsul lor este eliberat la suprafața pielii printr-un canal (glande sudoripare, sebacee, mamare) sau direct în cavități (glande gastrice, salivare)
* endocrine - produșii lor se numesc hormoni și se varsă direct în sânge (hipofiza, epifiza, tiroidă)
* mixte (exocrine și endocrine): pancreas, ovar, testicul
C. EPITELII SENZORIALE
- sunt alcătuite din celule care au capacitatea de a recepționa diferite informații din mediul extern și intern și îi transformă în impuls nervos, intră în alcătuirea organelor de simț
II. ȚESUTUL CONJUNCTIV
- este format din celule conjunctive, fibre (de colagen, reticulină, elastice) și substanță fundamentală (moale, semidură, dură, fluidă)
Clasificare:
A. Țesuturi conjunctive moi: lax (în sânge), adipos (în hipoderm și în jurul unor organe - ochi, rinichi), reticulat (în splină și ganglioni), fibros (ligamente și tendoane), elastic (plămâmi, corzi vocale)
B.Țesutul conjunctiv semidur (cartilaginos):
- substanța fundamentală este impregnată cu condrină (săruri de Na și Ca)
Clasificare:
1. hialin- în cartilaje și suprafețe articulare
2. elastic - în pavilionul urechii
3. fibros - în discuri intervertebrale și meniscuri articulare
C.Țesutul conjunctiv dur (osos):
- substanța fundamentală este impregnată cu oseină(săruri de Ca și P)
- substanța fundamentală și celulele osoase se dispun sub formă de lamele osoase
Clasificare:
1. compact ( lamelele osoase se dispun concentric în jurul unor canale -canalele Havers - care conțin vase și nervi; se află în diafiza oaselor lungi și la periferia oaselor scurte și late)
2. spongios ( lamelele osoase se întretaie si fornează niște cavități numite areole; se află în epifize și în interiorul oaselor scurte și late)
III. ȚESUTUL MUSCULAR
- celula musculară se numește fibră musculară ( are organite specifice numite miofibrile)
Clasificare:
1. striat (fibra este cilindrică cu mai mulți nuclei; intră în alcătuirea mușchilor scheletici dar și în unele organe interne: limbă, faringe)
2. neted (fibra este fusiformă cu un singur nucleu; intră în alcătuirea mușchilor organelor interne)
IV. ȚESUTUL NERVOS
- este format din neuroni și celulele gliale
Neuronii= sunt celule specializate în generarea și conducerea impulsurilor nervoase
Structura neuronului:
1. corpul celular (neuronal) - formează substanța cenușie a sistemului nervos
2. prelungiri (dendrite și axon) - formează fibre nervoase care intră în alcătuirea substanței albe a sistemului nervos și în structura nervilor
Axonul: este o prelungire unică acoperită de 3 teci:
1. teaca de mielină
2. teaca Schwann
3. teaca Henle (acoperă și ultimile prelungiri ale neuronului)
- ultimile prelungiri ale neuronului se numesc butoni terminali care conțin vezicule cu mediatori chimici cu rol în trasmiterea impulsului nervos
Sinapsa: este legătura dintre neuroni și este formată din:
1. neuron presinaptic (buton terminal)
2. spațiu (fantă sinaptică)
3. neuron postsinaptic (dendrită sau corp celular)
Celulele gliale:
- sunt în număr de 10 ori mai mare decat neuronii
- au forme și mărimi diferite
- se divid intens
- funcții: sinteză de mielină, hrănirea neuronilor, fagocitoza neuronilor distruși, susținere
